Asa cum era de asteptat zborurile Budapesta – Bucuresti nu raman doar cu 6 frecvente Tarom, dupa ce operatorul ungar Malev a intrat in faliment.

Astfel, Wizzair a introdus 4 zboruri pe saptamana intre Budapesta si Bucuresti, preturile incepand de la 39 lei/segment (pentru membrii Wizzair Xclusive Club) sau 59 lei (pentru toti ceilalti pasageri). Tarifele nu contin taxa de bagaj, taxa de rezervare (34 sau 17 lei/pasager/segment) si serviciul de cattering la bord oferit contra cost.

Zborurile vor fi operate incepand cu data de 2 martie. In primele trei saptamani compania va opera doar doua frecvente – in zilele de luni si vineri.

Din 25 martie compania va avea patru zboruri – luni, miercuri, vineri si duminica, dupa urmatorul orar:

Zborul W6 2470:  Budapesta 16:15 – Bucuresti (Baneasa) 18:30

Zborul W6 2471: Bucuresti (Baneasa) 19:00 – Budapesta 19:20.

Biletele pot fi deja achizitionate de pe site-ul wizzair.com.

Citeste si:

Potopul dupa Malev la Budapesta: Ryanair anunta o baza cu 31 de zboruri noi. Wizzair adauga doua aeronave noi si lanseaza 7 rute noi

Malev a suspendat toate zborurile. Vezi aici zboruri alternative pentru pasagerii afectati

Nici Tarom nu a stat cu mainile in san si a anuntat introducerea unei a doua frecvente zilnice spre Budapesta incepand de luni, 6 februarie 2012.

Noua frecventa va fi operata dimineata, in fiecare zi a saptamanii de luni pana sambata, dupa urmatorul program:

RO231 Bucuresti 09.00 – Budapesta 09.50

RO232 Budapesta 10.20 – Bucuresti 13.00

Cursa operata in prezent de Tarom pe ruta Bucuresti-Budapesta-Bucuresti se va modifica conform programului de mai jos si va fi operata in fiecare zi saptamanii, mai putin simbata:

RO233 Bucuresti 16.00 – Budapesta 16.50

RO234 Budapesta 17.20 – Bucuresti 20.00

Ambele zboruri vor fi operate cu aeronave de tip ATR. In total Tarom va opera 12 zboruri/saptamana din/spre Budapesta. Preturile incep de la 176 euro pentru zboruri dus-intors, cu toate taxele incluse, bagaj de cala inclus si cattering la bord.

sursa foto

Falimentul operatorului aerian national al Ungariei – Malev – lasa multe rute deservite de/la spre Budapesta pana acum libere. Cine se incumeta sa intre pe anumite dintre aceste rute? Ce alte companii nationale ar putea castiga?

UPDATE 3 februarie, 23:40

Doua companii au anuntat deja o extindere a operatiunilor la Budapesta. Ambele companii sunt low-cost: Wizzair (companie ungureasca care avea deja o baza la Budapesta) si Ryanair (cel mai mare operator low cost european, care tocmai isi anuntase revenirea la Budapesta cu cateva rute).

Pe harta Wizzair apare si ruta Bucuresti – Budapesta, operata de patru ori pe saptamana.

Wizzair a anuntat ca va adauga doua noi aeronave Airbus 320 incepand din luna martie si va introduce cateva rute noi –  catre Bucuresti, Turku si Catania. La acestea se vor adauga cateva rute sezoniere – care erau deja in plan – catre Bourgas, Palma de Mallorca, Corfu si Antalya.

Pe aproape jumatate din celelalte rute deja operate sa creasca numarul de frecvente. De exemplu, spre Londra Luton vor fi operate 21 de zboruri/saptamana fata de 18 in prezent, in timp ce pe ruta Budapesta – Bruxelles (Charleroi) compania dubleaza numarul de zboruri de la 7 la 14/saptamana. De asemenea zborurile intre Budapesta si Milano vor creste de la 5 la 11 frecvente pe saptamana, in timp ce zborurile catre Madrid vor fi operate de cate sapte ori pe saptamana, fata de doua in prezent.

Ryanair a anuntat – in mai putin de 24 de ore de la falimentul Malev – ca va crea o baza la Budapesta urmand a opera un numar de 31 de rute cu 4 aeronave Boeing 737-800. Baza va fi inaugurata pe 17 februarie.

Preturile pentru aceste zboruri incep de la 9,99 euro/zbor (taxe incluse; fara taxa de bagaj, taxa de cumparare a biletului online si alte taxe).

Iata rutele pe care Ryanair le va opera de la Budapesta (sursa: ryanair.com)

Citeste si:

Bucuresti – Budapesta, cu Wizzair, de la 39 lei/segment. Tarom dubleaza numarul zborurilor spre capitala ungara

Malev a suspendat toate zborurile. Vezi aici zboruri alternative pentru pasagerii afectati

————————-

Peste 50% din traficul Malev se baza pe pasageri de tranzit, adica pasageri ce calatoreau de la Bucuresti la Madrid, via Budapesta. Cu niste preturi atractive – de cele mai multe ori sub pretul curselor directe ale altor operatori – Malev gasise o nisa foarte atractiva pe care nu a neglijat-o si chiar a stiut cum sa o acopere foarte bine.

Ati putea spune ca asta este motivul pentru care operatorul a intrat in faliment. Ei bine nu, Malev a avut probleme mai grave – de organizare interna si, cel mai probabil, de prost management al resurselor financiare.

Nu spun ca Malev ar fi fost pe profit, dar de la 3,3 milioane de pasageri transportati (in 2009 – ultima data pentru care am gasit cifre acum) se puteau scoate ceva bani in asa fel incat pierderile sa nu fie extraordinar de mari. De asemenea, trecerea Malev prin mai multi actionari in ultimii ani nu au ajutat compania si nici interdictia impusa de Comisia Europeana statului de a nu mai ajuta compania nu a fost de bun augur.

Astfel, in momentul de fata, 27 de rutele lui Malev raman neacoperite.

Pentru Romania, ruta Budapesta – Cluj Napoca ramane nedeservita, in conditiile in care era operata de 14 ori pe saptamana – doua zboruri pe zi.

Ruta Budapesta – Bucuresti ramane operata in continuare de Tarom, cu doar 5 frecvente saptamanale. Malev opera in medie 21 de zboruri pe relatia Budapesta – Bucuresti, in medie 3 zboruri pe zi (existau si zile cu cate 4 zboruri). Momentan, data fiind situatia operatorului national Tarom – cu pierderi in ultimii ani – nu este foarte sigur ca operatorul va creste numarul de frecvente.

Grecia era, alaturi de Romania, tara catre care Malev opera cel mai mare numar de zboruri. Astfel, pe rutele Budapesta – Atena si Budapesta – Salonic erau operate cate 14/saptamana, catre Heraklion 3 zboruri/saptamana, iar catre Zakynthos si Rodos cate 2 zboruri/saptamana. Ultimile trei destinatii erau deservite sezonier, numai in perioada verii. Zborurile sezoniere vor fi operate de catre Travel services cel mai probabil, un operator charter din Cehia care detine si compania de linie Smart Wings.

Printre rutele neacoperite se numara si: Tirana (13 zboruri Malev/saptamana), Sofia (11), Varna (10), Split (6), Tivat (6), Zagreb (18), Pristina (14), Milano Malpensa (14), Skopje (13), Odessa (10), Larnaca (9), Belgrad (9), Hamburg (12), Goteburg (11), Beirut (7), Amman (5), St. Petersburg (4), Damasc (4), Tripoli (3), Malaga (1).

Un oficial al companiei Travel Services, care detine compania de linie SmartWings, a confirmat ca vor incepe sa opereze pe piata ungara, de la Budapesta, insa a spus ca este prea devreme pentru a spune cu exactitate ce rute va deservi operatorul. El a dat asigurari ca toate cursele de vara – catre destinatii de vacanta – ale Malev vor fi preluate de Travel Services.

Este de asteptat ca Wizzair sa se extinda la Budapesta, dar oficiali ai companiei au explicat ca momentan se lucreaza pentru rerutarea pe zborurile Wizzair ale unor pasageri afectati de falimentul Malev.

Sursa foto

Printr-un anunt scurt postat pe site-ul propriu – malev.com – Malev, operatorul national ungar, informeaza ca incepand din aceasta dimineata (3 februarie), de la ora 6:00, isi suspenda toate operatiunile de zbor. Compania a acumulat o datorie de aproximativ 205 milioane de euro (60 miliarde de forinti) si nu a reusit in ultimile saptamani sa ajunga la o intelegere cu diversi investitori.

Cursa Bucuresti – Budapesta din dimineata acestei zile a fost si ea anulata.

CITESTE AICI CATE RUTE RAMAN NEACOPERITE DUPA FALIMENTUL MALEV. VEZI CUM A FOST AFECTATA ROMANIA.

Problemele majore au inceput sa apara o data cu lansarea pe piata a mai multor zvonuri ca Malev nu va putea supravietui fara ajutor de la statul ungar, ajutor interzis de Uniunea Europeana. Imediat, majoritatea prestatorilor de servicii au inceput sa ceara plata in avans a serviciilor prestate pentru Malev. Din acest motiv cash flow-ul Malev a fost afectat si compania a intrat in incapacitate de plata – a explicat intr-o scurta declaratie oficiala Lorant Limburger, CEO al Malev.

Conform unui ordin al guvernului de la Budapesta condus de Viktor Orban, toti pasagerii care au achizitionat bilete pana cu o zi inaintea declararii falimentului (2 februarie – n.a) vor fi rerutati catre destinatiile finale pe alte zboruri, ale altor companii, sau vor primi banii platiti inapoi. Cel mai probabil insa pasagerii urmeaza a fii rerutati pentru ca banii pe locurile achizionate de Malev de la alte companii vor putea fi achitate la o data ulterioara (cel mai probabil de statul maghiar).

Pentru pasagerii care nu vor sa astepte o rezolvare a problemelor de catre angajatii companiei Malev, exista solutii oferite de alte companii. Wizzair, cel de-al doilea operator ca marime pe aeroportul de la Budapesta (dupa Malev). Operatorul low-cost oferta bilete la aproximativ 35 euro/segment (toate taxele sunt incluse) pentru toti pasagerii Malev afectati de incetarea operatiunilor companiei maghiare.

Statul ungar a avut mai multe tentative de a privatiza compania, unul dintre investitori fiind chiar operatorul italian Alitalia, in 1997. Insa din cauza unor neintelegeri italienii si-au retras oferta. La a saptea incercare de a gasi investitorul, Malev a ajuns in mainile miliardarului Boris Abramovich, care detinea OAO KrasAir. In momentul in care compania ruseasca a lui Abramovich a dat faliment, investitorul s-a vazut in imposibilitatea de a mai sustie operatorul maghiar.

In 2010 statul a nationalizat 95% din companiei, insa ajutoarele financiare pe care Malev le-a primit in decursul anilor de la bugetul de stat au fost declarate ilegale de reprezentantii comisiei europene, compania a fost somata sa returneze banii – acest lucru amplificand problemele financiare ale operatorului.

Wizzair devine in acest moment cel mai mare operator aerian de pe aeroportul Budapesta.

Vom reveni cu amanunte

foto

EasyJet a lansat zborul între București și Milano pe 10 septembrie 2007, lansarea fiind urmată în octombrie același an de două zboruri noi, către Londra (la care s-a renunțat un an mai târziu) și Madrid.

Compania păstrează zborurile pe relația București – Madrid cu o frecvență de 5 – 7 zboruri pe săptămână (neregularitatea frecvențelor este dată oscilația traficului de pasageri în anumite perioade).

EasyJet este singura companie care mai conecta cele două aeroporturi.

Pe ruta București Otopeni – Milano Malpensa a mai operat și compania Lufthansa Italia care și-a suspendat zboruile încă din toamna lui 2010, în timp ce Alitalia și-a mutat din primăvara lui 2009 operațiunile de pe aeroportul Malpensa pe aeroportul Linate (aeroportul cel mai aproape de centrul orașului Milano)

BlueAir și Wizzair operează zboruri din București către aeroportul Bergamo situat la 45 de km de orașul Milano, în timp ce Carpatair zboară de la Otopeni (via Timișoara) și Timișoara tot către Bergamo.

Sursa foto

Deși reintrodusă anul trecut în orarul Tarom – după ieșirea MyAir de pe piață, cursa către Veneția se pare că nu a fost una profitabilă, altfel motivele scoaterii ei din orarul companiei nu este unul justificat.

Pe aceași rută mai operează Carpatair (care a crescut recent numărul frecvențelor săptămânale) și Wizzair (operează pe aeroportul Treviso, din apropierea Veneției).

De asemenea, ruta figurează și în orarul noii companii Eagles Airlines, care va opera inițial două zboruri pe săptămână – lunea și vinerea – începând cu data de 17 decembrie (se anunțase inițial începerea operațiunilor în octombrie).

Compania de linie Merdiana a mai avut în orar ruta Veneția – București însă la câteva luni după lansare au suspendat zborurile.

În ceea ce privește destinația Nisa, singura companie care mai operează către acest oraș este BlueAir care va avea – pe timp de iarnă – două frecvențe săptămânale, față de trei câte are până la finalul lunii octombrie.

sursa foto

Patru avioane destul de „vârstnice”, două aeronave închiriate pe termen scurt cu tot cu echipaj, două baze desființate, câteva rute tăiate și alte câteva rute cu mai puține frecvențe decât până acum. Va putea oare, în aceste condiții, BlueAir să își revină și să meragă mai departe?

De mai bine de patru luni compania deținută de Nelu Iordache dă semne de slăbiciune: taxe plătite cu întârziere către statul român, rate restante la leasing-ul aeronavelor, restanțe către diferiți furnizori – unii dintre aceștia au cerut în instanță chiar insolvența companiei. Cu toate acestea avioanele companiei nu sunt tocmai goale. În primăvară și vara majoritatea curselor au avut un grad de încărcare ridicat – peste 75-85% – lucru care ne duce să tragem concluzia că aceste curse au fost oarecum pe profit – chiar dacă unul mic, dar pe plus. Însă, cum de a sărăcit compania BlueAir dacă au avut călători?

Câteva explicații ar fi:

- în loc să se concentreze asupra pieței locale, BlueAir a vrut să fie și un jucător pe alte piețe. A început cu operarea de la Milano către Napoli (la scurt timp după ieșirea de pe piață a companiei low cost MyAir), extizându-și activitatea de pe aeroportul milanez cu un zbor către Larnaca. La câteva luni după deschiderea rutei Milano – Napoli, aceasta a fost închisă. Apoi s-a deschis o bază la Larnaca, unde după ieșirea din piață a Helios Airways (în 2006) rămăsese loc pentru operarea unor rute profitabile: Milano, Viena și Varșovia.

Însă, se pare că operatorul român a venit prea târziu pe aeroportul din Larnaca pentru a reuși să-și consolideze poziția într-un timp scurt. Încă de la sfârșitul anului trecut au fost zvonuri că Ryanair dorește să opereze din/spre aeroportul din Larnaca, zvonuri concretizate în această vară, la câteva luni după deschiderea bazei de la Larnaca. Ryanair a anunțat deja două rute: Bruxelles și Barcelona (Girona), dar este în tratative și pentru Bratislava (60km de Viena; BlueAir opera către Viena) și Milano (Bergamo – același aeroport unde opera și BlueAir). Oricât și-ar fi dorit, BlueAir nu ar fi putut concura cu Ryanair, politica de prețuri a companiei irlandeze – cel puțin pentru rutele noi fiind una foarte clară: un preț extrem de mic pentru a zdrobi concurența.

- atac slab asupra Wizzair la Cluj Napoca. Timp de câteva luni BlueAir a operat din Cluj două zboruri externe către Paris (Beauvais) și Roma (Fiumicino), rute pe care le avea în program și concurentul principal, Wizzair. În timp ce Wizzair era la Cluj pentru a-și consolida poziția, BlueAir a încercat „marea cu degetul” și a pierdut. În marea majoritate a timpului cât a operat acolo BlueAir a fost într-o competiție a prețurilor cu Wizzair oferind sute de bilete la 2,99 sau 7,99 euro plus taxe. A pierdut războiul, și s-a retras.

- intrarea agresivă în piața internă. După ce mai operase zboruri interne între București și Cluj cu Boeing-urile din dotare, zboruri la care renunțase din lipsă de pasageri, BlueAir a avut altă idee. A luat câteva aeronave micuțe – de 33de locuri – și a început să opereze câte patru zboruri pe zi între București și Cluj, și alte patru între București și Timișoara.

Ideea a fost foarte bună, dar probabil BlueAir s-a așteptat ca aceste curse să intre foarte repede pe profit. Evident acest lucru nu s-a întâmplat, mai ales că prețurile nu erau foarte mari – compania trebuind să concureze Tarom (ce are deja o poziție dominantă pe piața internă), dar și CFR-ul. Astfel, un bilet de avion pe una din cele două rute era de regulă cu 100 lei mai scump decât trenul și de cele mai multe ori nu depășea 100 euro pentru un zbor dus-întros.

Avioanele erau mai mereu pline, însă, în lipsa unor tarife de „business class” (foarte mari comparative cu cele de clasă economică), dar și a unor conexiuni (vezi traficul Tarom, unde pasagerii de conexiune îî depășesc de multe ori pe cei care zboară point-to-point) profitul s-a lăsat așteptat. Dar, nici conducerea companiei nu a încercat să mai aștepte să consoliteze aceste rute.

- schimbări pe fast forward. Nu am văzut nici o companie care să schimbe rutele sau aeroporturile la fel de repede ca și BlueAir, pe principiul uite ruta, nu e ruta sau uite orarul, nu e orarul.

După ieșirea de pe piață a companiilor MyAir, BlueAir a crescut frecvența curselor București – Napoli de la 3 la 7 pe săptămână, însă la nici patru luni după aceasta a scăzut-o din nou la trei. În aceste luni BlueAir a oferit bilete la prețuri speciale pasagerilor rămași fără zboruri după falimentul MyAir.

Aproape imediat după căderea SkyEurope, BlueAir s-a ambiționat să fie operatorul low cost numărul 1 pe Viena, introducând rapid câte două zboruri pe zi de luni până vineri, unul sâmbăta și unul duminica. La câteva luni, taie din frecvențe aproape o treime, mai precis după intrarea companiei FlyNiki pe ruta Viena – București cu un zbor zilnic (frecvențele vor crește de la 1 noiembrie ajungându-se și la 3 pe zi, de luni până vineri).

Alte curse care au mai apărut pe harta BlueAir au fost Berlin si Koln, operate din București și din Sibiu. Lyon a fost o altă destinație la care BlueAir a renunțat foarte repede după intrarea Tarom pe aceași rută, deși opera acest zbor încă de la începerea operațiunilor, iar prețurile erau mai bune ca ale Tarom. În Italia BlueAir a mai operat și către Veneția (Treviso), Verona și Torino (Caselle) însă s-a renunțat în timp la ele.

În comparație, de când Wizzair are o bază operațională în România (iulie 2007) a introdus și a anulat după câteva luni numai trei rute: București – Budapesta, București – Liverpool și București – Cluj Napoca. Nu socotim aici mutarea de la Târgu Mureș la Cluj Napoca.

Ce sa întâmplat în ultimile săptămâni

BlueAir a returnat toate cele șase aeronave Boeing 737-800NG către firmele de leasing.

Două alte aeronave – seria 737 Clasic – au fost retinute la sol pe aeroporturile Paris (Beauvais) și Londra (Luton).

Se operează și cu două aeronave închiriate pe termen scurt de la MedalionAir și Jettran, două McDonnell Douglas MD-80/MD 82.

S-a renunțat la mai multe curse:
- din București către Torino (Cuneo – și această destinație fiind operată de la începututile companiei), Lisabona (singurul zbor direct către Portugalia), Salonic, Viena și Paphos – acestea fiind suspendate o dată cu începerea orarului de iarnă.

- din Sibiu către: Valencia, Köln şi Londra.

Ce urmează să se întâmple la BlueAir

În cadrul unei întâlniri cu reprezentanții agențiilor de turism din București domnul Gheorghe Răcaru, directorul de dezvoltare al grupului din care face parte și BlueAir a explicat de ce s-a renunțat la o parte din aeronave (vă povestesc într-un material separat), dar și care sunt planurile de viitor.

Până la finalul anului compania va mai primi în flotă două aeronave închiriate, tot din seria Boeing 737 Classic, și va renunța la aeronavele MD închiriate pe termen scurt. În martie vor mai aduce încă trei Boeing 737 Classic, cel mai probabil din seria 737-400.

Astfel, BlueAir va opera din orarul de vară cu 9 aeronave. Tot atunci, Wizzair ar putea să aducă în flota de la București cea de-a șasea aeronavă.

Răcaru a explicat că se va opera în această formulă cel mai probabil până la începutul lui 2013 când vor începe să soasească aeronavele noi-nouțe cumpărate de la Boeing 737-800NG și 737-900NG.

Lansarea noilor rute va fi posibila deoarece pe 15 decembrie soseste cea de-a cincea aeronava Airbus 320 pentru baza de pe aeroportul Bucuresti Baneasa, Wizzair consolidandu-si astfel pozitia pe aeroportul bucurestean. In momentul de fata BlueAir mai opereaza patru aeronave inchiriate pe termen lung si doua alte aeronave inchiriate pe termen scurt de la alte doua companii romanesti – Jettran si MedalionAir.

Wizzair va creste – incepand cu 15 decembrie – si numarul de zboruri pe care le opereaza pe anumite frecvente, dupa cum urmeaza:
Barcelona – de la 4x la 6x / saptamana
Milano Bergamo – de la 6x la 9x / saptamana
Paris Beauvais – de la 3x la 4x / saptamana
Roma Ciampino – de la 11x la 14x / saptamana
Bruxelles Charleroi – de la 4x la 6x / saptamana
Catania – de la 2x la 4x / saptamana
Cuneo/Torino – de la 2x la 3x / saptamana
Forli/Bologna – de la 2x la 3x / saptamana
Londra Luton – de la 11x la 14x / saptamana
Madrid – de la 3x la 4x / saptamana
Napoli – de la 2x la 3x / saptamana
Valencia – de la 3x la 4x / saptamana.

Numarul total de destinatii operate de la Bucuresti creste la 18 destinatii.

Surse neoficiale au declarat pentru airclicks.net ca exista posibilitatea adaugarii unei a sasea aeronave in primavara anului viitor, “dace este necesar”. Atunci Wizzair ar putea introduce inca patru noi rute, rute pentru care compania a demarat deja negocieri cu aeroporturile catre care ar dori sa opereze.

Aceasi sursa a precizat ca Wizzair doreste introducerea a doua zboruri saptamanale pe relatia Bucuresti – Lisabona si retur, tot din primavara. Ruta – pe care a avut exclusivitate BlueAir – nu mai este operata din 28 octombrie, o data cu inceputul orarului de iarna.

Sursa foto

Se va mai zbura via Sibiu, pentru rutele Bucuresti – Stuttgard si Bucuresti – Madrid de cate doua ori pe saptamana.

De asemenea, incapand cu 10 august BlueAir suspenda toate zborurile interne pe rutele Bucuresti – Arad (operat de 6 ori pe saptamana), Bucuresti – Cluj (opera initial cu 22 de frecvente pe saptamana, in prezent avand doar 16) si Bucuresti – Cluj Napoca (22 frecvente initial, actualmente doar 12).

Nici bazele din Bucuresti si Bacau nu scapa de cateva mici “restructurari” ale orarelor de zbor.

La Bucuresti fiecare ruta va avea mai putine frecvente fata de vara – lucru explicabil in conditiile in care, se stie, in orarul de iarna sunt mai putini pasageri – insa stim de asemenea ca principalul concurent – Wizzair - nu va scadea numarul de frecvente la multe din zborurile operate. De exemplu, BlueAir nu va mai zbura zilnic la Londra, ci doar de cinci ori pe saptamana, in timp ceWizzairde la doua zboruri pe zi, va avea o zi cu doua zboruri (dimineata si seara) si o zi cu un singur zbor. BlueAir mai scade cate o frecventa si la zborurile pe Spania, pe toate destinatiile pe care le opereaza, Wizzair renuntand si el la una din frecventele saptamanale pe fiecare destinatie spaniola operata.

Momentan nu se stie daca BlueAir va continua sa opereze ruta Bucuresti – Viena, ruta pe care compania austriaca FlyNiki a anuntat ca mareste numarul de zboruri de la unul la patru pe zi, plus cate unul in fiecare zi de weekend. In acelasi timp Austrian Airlines mai opereaza inca patru zboruri zilnice, si un al cincilea in cooperare cu Tarom.

De asemenea BlueAir nu va mai opera singurul zbor direct intre Bucuresti si Lisabona, si acela operat de doar doua ori pe saptamana, fiind zborul cel mai lung din reteau companiei aeriene. Surse din interiorul companiei ne-au spus ca este incerta situatia curselor Bucuresti – Salonic si Bucuresti – Paphos (operat via Salonic), dar ca pana la sfarsitul lunii august se va lua o decizie si in acest sens.

Si la Bacau BlueAir ar putea taia niste zboruri insa nu s-a anuntat oficial care dintre cele sase destinatii operate in prezent.

In acelasi timp, surse din piata spun ca Wizzair va mai aduce o aeronava la Bucuresti pana la sfarsitul anului si va mai deschide cel putin patru destinatii noi. Aceleasi surse spun ca Easyjet si-ar dori doua noi sloturi la Otopeni, ambele in mijlocul zilei. Ramane de vazut ce destinatii scoate din buzunar “portocala” aviatiei low-cost.