Despre blog-uri … in TimeOut 15
Ultimul numar (23) al revistei TimeOut, editia de Bucuresti, cuprinde si un articol dedicat blog-urilor. Intins pe doua pagini, minunatul articol nu este decat un pseudo-articol, dupa umila mea parare. Un material semnat Adina Rosetti. Aveti intregul articol in format PDF, dar permiteti-mi sa si comentez anumite lucruri scrise de doamna Rosetti.
  
Sapou:
Pentru ca se apropie competitia blog-urilor, RoBlogFest 2007, ale carei voturi vor fi numarate pe 1 martie, ne-am gandit sa facem o incursiune virtuala in aceasta lume care prinde tot mai mult contururi reale. Cine e in spatele ecranului, de ce sa-ti faci blog, unde si cum, sau pur si simplu pe ce blog-uri merita sa navighezi, iti spune Adina Rosseti, blogger de incercare.
Fraza de deschidere:
Nu o sa incep prin a va spune definitia blog-ului. Daca tot v-ati aplecat ochii asupra acestui articol (real si tiparit pe hartie), presupun ca stiti cu ce se mananca.
Cum adica o incursiune virtuala in lumea blog-urilor? Eu nu pricep! Si lumea asta a blog-urilor nu prinde conturi reale! Pentru ca nu are cum!
In primul rand haideti sa definim blog-ul. Un weblog sau blog este un jurnal online, care poate cuprinde ganduri, memorii, idei, pareri, senzatii, opinii, anunturi, pana la comentarii, stiri, date, poezii, mini-eseuri, fotografii, link-uri etc. Iar cel care detine un astfel de jurnal este un blogger.
Weblog-ul este rezultatul unei interactiuni in timp real, intre utilizator si o aplicatie online (platforma de blogging), interactiune prin care utilizatorii isi creaza propriul continut.
Mai putem spune ca un weblog este un site organizat in ordine invers cronologica, cea mai noua insemnare aparand prima pe pagina, si este intretinut de o persoana (sau de un grup de persoane).
In momentul in care am spus online, am spus totul. Blog-ul se afla in “cyberspace”. Utilizatorul (cat se poate de real!), traieste o serie de intamplari si comenteaza despre ele pe blog. O insemnare (post) dintr-un astfel de jurnal este cat se poate de reala. Ea este tastata, cu ajutorul unui tastaturii unui calculator, ea este memorata intr-o baza de date… Fizic o insemnare exista, la fel cum exista si un blog… Aceastea sunt elemente reale intr-un spatiu virtual. In opinia mea doamna Rosetti nu a inteles prea bine conceptul de lume virtuala. Incursiunea, pe care spune domana Rosetti ca a facut-o, este foarte reala, caci altfel nu s-ar fi nascut respectivul articol. Numai ca, incursiunea a fost facuta in cyberspace.
Din text:
Observi ceva, traiesti ceva – postezi imediat pe blog, iar in cateva minute ai comentarii. Comentarii “in timp real” carora le raspunzi la randul tau [...]
Nu este adevarat! Nu este adevarat ca in cateva minute ai si comentarii. Nu exista o asemenea regula… Si un blogger nu este obligat sa raspunda la comentariile cititorilor sai. Si ce inseamna “comentarii in timp real”? Chestiile care se intampla “in timp real” online sunt chat-ul (instant messenger), convorbirile telefonice via Skype …
Din text:
Blog-ul este o platforma de comunicare cu costuri minime, dar cu efect si rapiditate maxime.
S-a facut un studiu? De unde s-a scos chestia asta? Mie mi se pare o afirmatie gratuita si atat. Asta pentru ca blog-ul nu este o platforma. Blog-ul este un produs realizat cu ajutorul unui software numit “platforma de blogging” (blogging software).
Blog-ul poate insemna si costuri ceva mai mari, aceasta depinzand de sistemul de gazduire ales. Cat despre efectul rapid … nu as garanta ca acesta exista mereu. Doamna Rosetti de unde-o sti?
Ma opresc aici … Cititi si voi articolul!





Ei, uite totusi aici un comentariu in TIMP REAL scris de mine cu EFECT MAXIM.
E o varza de articol: limbaj de lemn pseudo inteligent, exprimarea se invarte in jurul cozii ca sa mai strecoare ceva termeni din CYBERSPATIU. Intr-adevar, persoana care l-a scris pare ca nu are habar de web si blogging nici cat genunchiul broastei. Ma intreb daca autoarea nu o fi vreo absolventa de la jurnalism si cyberculture
si pe mine ma irita tantiile astea care scriu si ele articole inteligente…….e clar ca habar nu are despre ce vorbeste….nu inteleg de ce mai publica in conditiile astea
dar na, ce sa-i faci, time out romania……o mare balarie dpdv al continutului
Cateva explicatii pt lucrurile scoase din context:
“care prinde tot mai mult contururi reale” = care se dezvolta tot mai mult
“in timp real”= fata de mediile traditionale, care nu permit feedback f rapid, pe blog poti obtine reactii mult mai rapide – pot fi cateva minute sau cateva ore. Aceasta “discutie” pe care o avem acum ca reactie la articolul meu, nu am fi avut-o probabil fara net si fara blog…
o “incursiune virtuala” este pur si simplu o figura de stil nevinovata
“platforma de comunicare” se mai foloseste si in alt context, decat cel informatic (de “software”). Semnifica un spatiu care face posibila comunicarea intre oameni.
Iar “costurile minime” – hai sa fim seriosi, oricine isi poate permite acum o conexiune cat de cat decenta la internet. In ceea ce priveste efectul – pun pariu ca nu v-ati fi apucat sa scrieti o scrisoare la redactie cu nemultumurile legate de acest articol si nici eu nu as fi raspuns printr-o epistola. Dar asa, ia uite ce eficient comunicam…nu?
Un articol scris de un blogger pentru alti bloggeri ar fi aratat cu siguranta altfel si ar fi avut alt limbaj, dar nu aceasta este ideea. Este un articol scris pentru toata lumea, intr-un limbaj “uman”, nu de specialitate.
salutari,
“tanti” adina
Doamna Rosetti,
ati fi pierdut pariul referitor la trimiterea unui mal catre adresa redactiei. Este pe drum… pentru ca l-am conceput doar pe jumatate (lipsa timpului!).
Eu nu am facut decat sa remarc o exprimare deficitara in cadrul articolului dumneavoastra si o slaba documentare.
Vreau sa mai spun ca in opinia mea, “care prinde tot mai mult contururi reale†nu este acelasi lucru cu “care se dezvolta tot mai mult”. Este o diferenta. Si daca ati fi scris ca “se dezvolta tot mai mult” ar fi fost mult mai bine …
Ideea de “costurile minime†nu se refera la faptul ca oamenii isi permit o conexiune la Internet… Costurile presupuse de mentinerea unui blog dep[ind de alti factori.
In comentariul dumneavoastra spuneti:
- “in timp realâ€= fata de mediile traditionale, care nu permit feedback f rapid, pe blog poti obtine reactii mult mai rapide – pot fi cateva minute sau cateva ore.
Eu va mai explic o data: “in timp real” inseamna “in timp real” nici macar cateva minute si nici macar cateva ore. Feedback-ul primit “in cateva ore” il poti primi de la cititorul unui ziar prin telefon, right?
In rest, numai de bine!
[...] TimeOut Bucuresti publica, in ultimul numar, un material despre bloguri/blogging, semnat Adina Rosseti. Il numesc material pentru ca… nu poate fi numit articol. Suna mult prea jalnic. Nu comentez continutul celor doua pagini, a facut-o Cristi Curus, desi cred ca ar mai fi avut multe de zis. In schimb, comentez scurt felul in care e scris: cu picioarele. Si asta pentru ca suna a compunere de clasa a treia, pentru ca nu are substanta si pentru ca e mult prea multa umplutura. Scriitura e aiurea din simplul motiv ca suna a revista gen “Povesti Adevarate” sau reportaje din casele vedetelor, in Libertatea. Mult text, lipsa idei concrete. Adica nimic. Materialul e pe doua pagini: prima / a doua. [...]
Cristi -
M-am mutat aici cu comentatu’ – cind am văzut că ai răspuns pe
blogul lui Alex.
Deci – in esență – atitudinea mea:
Femeia a făcut un articolas pentru uzul ălora care nu stiu cu ce se
mănincă – “egzact” cum È›i-a explicat si ea mai sus.
De-al dracu’ m-am dus să citesc si eu (a postat Alex pdf-uri) in
ideea că o să mă distrez (ca de obicei) de tembelismul jurnalisticii
românesti. Cind colo…ce să vezi: nimic deosebit, ba chiar (dacă il
citesti “ca atare” – si nu cauÈ›i nod in papură) un articol informativ!
Da, zic informativ – si nu definitiv!
Cit despre critica ta…slăbuÈ›, taică! Afară de folosirea unor
cuvinte “preÈ›ioase” care n-aveau rost acolo (dacă tot scrii pentru
nestiutori – atunci foloseste “basic romanian” – zic eu…) nu prea
văd ce poÈ›i descrie ca “exprimare deficitară”…ce e aia? Scrie
incorect gramatical? Ce descrii tu ca “deficitar?”
In opinia ta, exprimarea “…care prinde tot mai mult contururi reale†nu este acelasi lucru cu “care se dezvolta tot mai multâ€.
Fireste, e o diferență – dar care-i aia? In opinia ta, fireste…
Părerea mea: se vede pină si din tribune că era o figură de stil,
si nu o descriere obiectivă, tip dicÈ›ionar…
Fiindcă: ce-i aia “contur”? Ce-i aia “real”? Si cum se aplică acesti
doi termeni la termenul “blog”? (scriu si eu “termen” ca să nu zic
“cuvint”).
Dacă ar fi să critic “critica” ta – as zice:
Cristi zice că ar fi fost mai bine ca A.Rosetti să fi scris “care se dezvolta tot mai multâ€.
Ei, nu zău? – adică Cristi susÈ›ine că fenomenul blog se dezvoltă
tot mai mult – in ce sens? Se lățeste? Se ingrasă? etc, etc.
Cred că ai observat ce vreau să spun – anume – că oricine iÈ›i
poate forfeca postul tău, folosind aceleasi criterii pe care le-ai
folosit tu pentru a forfeca articolul ei.
In incheiere – te iei de “costurile minime†– asta chiar e gratuit!
E clar că femeia face o comparație cu mijoacele tradiționale de
media (si cu mă refer la creion…) In schimb tu zici:
“Blog-ul poate insemna si costuri ceva mai mari, aceasta depinzand de sistemul de gazduire ales”, etc.
Corect – dar ea nu se referea la “superblogging” – ea se referea
la faptul că poÈ›i porni un blog fără să plătesti nimic – vezi
blogger, etc.
Cum zice si ea la inceputul articolului “…iti spune Adina Rosseti, blogger de incercare…”
Intr-un cuvint – postul tău e mai mult decât slăbuÈ›…cum ziceam
si la Alex – ia scrie tu unul mai bun – folosind acelasi număr de
cuvinte – si pune-l aici…să-l iau eu la criticat…
Evident, as putea să fac o critică mai amănunÈ›ită al “postului” tău
linie cu linie, propoziÈ›ie cu propoziÈ›ie – dar care-i rostul?
Băiat destept esti, nu trebuie să dai cu capu’ de două ori…
Pese: am scris “cod” la comentariile lui Alex in lipsă de un cuvint
mai bun – am vrut să spun “toate cuvintele exacte care definesc
precis termenii folosiÈ›i…” etc (incă 400 de cuvinte) .
Adică ce-ai vrut tu să spui cu “…presupune folosirea unei serii de termen…”.
Tot @Cristi:
Ce enervant e să pui comentarii pe pe un blog unde căsuÈ›a de comentarii e mai scurtă decit spaÈ›iul in care apare comentariul…
Un comentariu presupune paragrafe, etc, care, visual, usurează
cititul, astea, astea. Cum draq să gindesti comentariul dacă nu ai
o confirmare visuală, intreb eu. (si nu vreau să aud frecții de genul:
“forma nu contează”).
De asemenea, mă enervează formatul de pagină exagerat de lătăreț
(cum ar fi al tău) – blogul e jurnal? Atunci să incercăm să menÈ›inem
format de carte – că e consacrat/usor de citit.
Ca să anticipez diferite comentarii idioate de la (anumiți) cititori,
produc următoarea
DECLARATIE
Subsemnatul Bunicu in cunostiință de cauză si efect (sic) declar pe
proprie răspundere că:
1)Nu i-o trag lui A.Rosetti.
2)A. Rosetti nu mi-o trage.
3)Nu avem legături de rudenie, sau de orice altă natură.
4)Mi se fâlfâie de articolul dumneaei.
5)Problema mea e cu reacțiile lui Cristi & Alex la articol.
6Habar n-am cine e A.Rosetti si nici că mă interesează.
Asa, taică…m-am răcorit…
Bunicule, sincer … acesta nu este un articol informativ. Recunosc ca poate as fi putut sa critic mai mult, dar m-am oprit numai asupra unor aspecte din materialul respectiv… pentru ca ma “enervasem” putin
Cred ca acel material avea nevoie de ceva editare inainte sa fie publicat.
A da, si de ce nu s-a publicat un interviu cu Alex brie (care e blogger de prin 2003) si avem unul cu Iulian Comanescu?
In cercetarea pentru lucrarea mea de licenta am citit multe articole despre blog-uri si nu am gasit nici unul care sa fie asa de usor precum este acesta.
In opinia mea, un exemplu de articol “usor” dar mai bine scris, a fost publicat in revista Elle (martie 2006). Il puteti descarca aici.
Bunicule,
aici e vorba de comentarii legate de un articol avand tema blog-urilor nu despre cat de lat este template-ul pe care-l folosesc eu
Blog-ul este o “forma”… dar forma asta nu este una fixa. Nici cartile sau revistele nu au un format & layout standard …
Cristi -
Cum zici si tu: “…pentru ca ma “enervasem†putin…”
Exact asa am citit si eu postul tău – scris de cineva care stie mult
mai mult despre subiect (evident, eu stiu mult mai puțin decit tine)
si care ia foc cind vede ceva făcut la repezeală.
Cum stiu asta? Asa procedez si eu – si nu-i bine…dar continui…
Ca fumatul – stiu că nu-i bine. Continui? Da.
Acuma, punind chestia in perspectivă:
TimeOut, ediția de Bucuresti nu e o publicație a Academiei Române.
A.Rosetti nu e o autoritate in materie (nici nu se PRETINDE!)
Cristi s-a repezit. Alex – după el!
Nu zic că-i rău să te repezi (asta fac eu tot timpul).
Dar zic: că e mai bine să contactăm ăia, aia, pe care vrem să-i
dăm in virful peniței si să le dăm ocazia să invețe. Inainte de a-i
da in virful penitei…Data viitoare, cine stie, poate o să fie mai
bine…
Nu zic să emiți scuze formale, doamne fereste! Doar să ții minte.
Cit despre I.Comănescu…
“Stima – Noastră – si – Mândria
Comănescu – România!
Stima – Noastră – si – Mândria
Comănescu – România!
Stima – Noastră – si – Mândria
Comănescu – România!
Stima – Noastră – si – Mândria
Comănescu – România!
Stima – Noastră – si – Mândria
Comănescu – România!”…..
Am descărcat articolul Elle – am să-l citesc curind. Mersi. (serios)
Referitor la “formă” – eu mi-am dat cu presupusul despre lățimea
)
coloanei – care, mdeh, ia si tu si intreabă cineva de meserie cum
e bine (nu te repezi la mine!
Altfel – sănătate, taică!
Pese – Si dacă vrei să te dai gentilom – dă-i link lui alde Rosetti
despre garagaÈ›a asta – eu nu stiu să fac – si cum am zis – nici că
mă interesează – dar cum tu ai fost ăla cre ai stirnit treaba…
Din moment ce doamna Rosetti a postat un comentariu la aceasta “garagata” … cred ca urmareste post-ul asta. Deci nu tre’ sa-i mai dau link.
Si nu o fi TimeOut o publicatie a Academiei Romane, dar vreau sa vad un material “frumos” (daca nu se poate “bine”) scris. Atat.
Eu nu ma apuc sa dezbat starea “copiilor pakistanezi” …
Nici altii nu ar trebui s-o faca!
Bine, Cristi…cum zici tu…
Hai să ne mutăm aici http://papabun.blogspot.com/2007/02/festinul-inuman-de-la-pazuzu.html
Tu ce zici?
Habar n-am cine este Bunicul, dar ii multumesc pentru obiectivitate.
In rest, fiecare are dreptul sa aiba o parere negativa despre articolul meu, atat din pdv al scriiturii cat si al continutului. Este evident ca e un articol scris din perspectiva unui “outsider” si e normal sa fie asa, din moment ce nu sunt un blogger. Nu cred ca am oferit insa informatii eronate… Mici chichite de interpretare se pot gasi oricand, iar art nu se doreste a fi un studiu exhaustiv. Am citit articolul din Elle care mi se pare foarte OK. Pe mine una m-a interesant dimensiunea psihologica a fenomenului si mai putin oferirea de date statistice.
Oricum, multumesc tuturor pentru aceasta discutie, care imi ofera material si informatii pentru urmatorul articol despre blogging
Obiectivitate? Offf … doamne!
Adică, Cristinel, tu chiar crezi c-am fost “SUBIECTIV”?…
Nu-s eu ăla…
Dar revenind la subiect…(oare să fiu “OBIECTIV”?) – neeaah! n-ar
avea nici un haz…
Cum se vede din fața monitorului meu:
- Adina a învățat cite ceva.
- Cristi a înjurat si s-a răcorit.
- Bunicu si-a dat cu părerea.
- S-a interacționat oarecît/oarecum obiectiv.
(adică fiecare crede că are dreptate, ăilalÈ›i fiind “degeaba”â„¢)
- Trăiască Blogăria Română!
Astept rezultatele concursului (http://subiectiv.ro/media/compuneri-pe-teme-de-blogging/).
Adino, Cristi – băgaÈ›i-vă si voi la concurs! (se dă de băut!!)